Obiective turistice

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

17 mai 1936 este o dată semnificativă pentru istoria muzeelor din România: este ziua în care se deschidea, la Şosea, în prezenţa conducătorilor ţării şi a tuturor personalităţilor politice şi culturale ale vremii, Muzeul Satului Românesc, actualul Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti". Astăzi muzeul poartă numele celui mai important dintre fondatorii săi, întemeietor de şcoală şi intelectual carismatic – Dimitrie Gusti. El a avut ideea organizării Muzeului Satului după ce, în cadrul Catedrei de Sociologie a Universităţii Bucureşti a organizat, între anii 1925 - 1935, o serie de cercetări interdisciplinare în 600 de sate din diferite regiuni ale României.

Preocupat de găsirea unui teren potrivit pentru organizarea viitorului muzeu, profesorul Dimitrie Gusti şi colaboratorii săi apropiaţi au acceptat propunerea de a-l "organiza în Parcul Carol al II-lea, pe o suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi, la marginea Lacului Băneasa de curând asanat şi al cărui prilej de deschidere să fie festivităţile Lunei Bucureştilor din acest an". Fundaţia Culturală Regală "Principele Carol" a susţinut moral şi material proiectul. Proiectarea muzeului a fost încredinţată lui H. H. Stahl şi lui Victor Ion Popa. Trebuia să se ţină seama şi de dezideratul ca muzeul să nu fie o colecţie de case înşirate sau înghesuite în aer liber, ci să fie un "sat-muzeu",... deci să reprezinte, în unic, un sat real, cu uliţele, plantaţiile, fântânile, pieţele lui.

Au fost transportate şi remontate în actualul teritoriu al muzeului 29 de case, o biserică de lemn din Maramureş, cinci mori de vânt, o moară de apă, un teasc de ulei, o povarnă, o cherhana şi alte anexe care însumau cam tot ce cuprindea un sat obişnuit. Muzeul a fost deschis în ziua de 9 mai 1936 sub numele de Muzeul Satului Românesc; au participat regele Carol al II-lea precum şi membri ai guvernului, iar locul a fost binecuvântat de patriarhul de atunci al României.

În anul 1948, profesorul Gheorghe Focşa, a doua mare personalitate întemeietoare a muzeului, participant la cercetările monografice şi apropiat al lui Dimitrie Gusti, a continuat linia directoare trasată de Gusti transformând însă Muzeul dintr-unul sociologic într-un muzeu etnografic. Au fost aduse acum în muzeu monumente de mare originalitate şi unicitate. Cu aceste monumente, Muzeul Satului şi-a întregit imaginea devenind o instituţie de excepţie nu numai în cadrul mai special al oraşului Bucureşti, dar a devenit un muzeu – paradigmă la nivel naţional şi internaţional.

În prezent, Muzeul posedă o colecţie de 350 de monumente care alcătuiesc expoziţia permanentă şi 55.000 de obiecte organizate în depozite de patrimoniu, construite după principiile muzeologiei moderne. Muzeul Satului a devenit o şcoală în care, un număr mare de copii învaţă cu plăcere istoria "pe viu", o şcoală de muzeologie recunoscută şi în ţară dar şi în străinătate şi un centru de cercetare şi de documentare asupra vieţii tradiţionale. Muzeul Naţional al Satului a devenit, în timp, unul din cele mai active centre de cercetare, de restaurare şi conservare a patrimoniului cultural, un model care este urmat de multe muzee în aer liber şi un loc în care meşterii populari vin în fiecare an pentru a demonstra vitalitatea şi valabilitatea creaţiei ţărăneşti în chiar peisajul modern şi tumultul marelui oraş care este Bucureştiul.

Iubit de bucureşteni dar şi de străini (muzeul este vizitat de cca 350.000 de oameni pe an), admirat de mai toate marile personalităţi care au trecut prin capitală - Muzeul Satului a împlinit în anul 2011, 75 de ani. În acest moment este una din cele mai importante instituţii de cultură din România, care adăposteşte un valoros şi original tezaur de monumente şi obiecte cu valoare identitară pentru români dar care desfaşoară de asemenea programe educative dedicate nu numai copiilor şi tinerei generaţii ci şi adulţilor, inclusiv celor aflaţi la vârsta senectuţii.

Proiectele actuale desfăşurate în Muzeul satului sunt deosebit de ample şi propulsează instituţia în cadrul larg al cooperării cu muzee din toată lumea. Din 2010 este pus în practică proiectul de dezvoltare a muzeului cu adăugarea a încă 3,5 ha de teren destinat amplasării de noi monumente salvate din teren dar şi de ilustrare a ideii de "museum vivum". Este un proiect ce va oferi publicului din Bucureşti un loc de trăire pe viu a "vieţii la ţară". Aici va exista o biserică funcţională, o şcoală unde vor putea fi ţinute lecţii de cunoaştere a satului, a istoriei, a etnologiei; tot aici, locul de joacă pentru copii va prilejui întâlnirea cu jocurile tradiţionale relevând frumuseţea dar şi eficienta unei lumi în care educaţia copilului se săvârşea în directă legătură cu mediul înconjurător, cu oameni reali, cu natura cu care se creau legături de armonie şi respect. Tot aici, "seara poveştilor", desfăşurată într-o casă transferată din Maramureş, va readuce farmecul serilor petrecute alături de bunici, la gura sobei, spunând poveşti care sunt pe cale să fie uitate. În felul acesta se doreşte să se reînvie pe cât posibil, atmosfera lumii de altădată şi a vieţii la ţară, aflată în armonie şi echilibru cu lumea.

Prin apropierea de public, prin testarea preferinţelor acestuia, prin programe specializate, se încearcă atragerea de vizitatori de toate vârstele şi categoriile sociale. În acest scop, programele sunt adresate unei categorii largi de public. Pentru copii: Descoperirea vechilor meşteşuguri populare, De la arta populară la arta plastică, Să descoperim comunităţile rurale, Tabere de creaţie. Pentru adulţi: Târguri ale meşterilor populari, Sărbători şi obiceiuri din calendarul popular, Festivaluri de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou, Zilele fiecărei zone reprezentate în Muzeu, Concerte de muzică folk etc. Meşterii populari sunt încurajaţi şi onoraţi prin organizarea de: Expoziţii şi Medalioane, acţiuni de descoperire a noi talente, emisiuni la radio şi T.V. etc. În mod special, sunt concepute programe pentru diferite categorii de persoane cu handicap.

În incinta Muzeului Naţional al Satului, întâlneşti un patrimoniu arhitectural, tehnic şi artistic excepţional, o prezentare a tehnologiilor tradiţionale în mare parte dispărute, o infrastructură modernizată, ceea ce plasează acest muzeu din centrul Bucureştiului alături de marile muzee europene. Se poate afirma că în configuraţia instituţiilor de cultură din Bucureşti şi din ţară, Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" este recunoscut ca o instituţie dinamică şi modernă care ocupă în prezent locul 1 în România ca număr de vizitatori.






Concert



Tur Ghidat